Контроль артериального давления. Синдром белого халата.Există o astfel de noțiune precum „hipertensiunea de halat alb”, cunoscută, de asemenea, sub denumirea de „sindrom de halat alb” – o creștere a tensiunii arteriale a pacienților în rezultatul măsurării acesteia într-un spital sau o policlinică, adică în prezența unui medic.
Acest fenomen poate fi legat nu atât de hipertensiune, cât de un simplu rezultat al stresului, pe care pacientul îl trăiește atunci când vizitează un centru medical.
Deseori rezultatul măsurării tensiunii arteriale poate fi inexact nu doar din cauza anxietății pacientului, dar și din cauza varierii tensiunii pe parcursul zilei. De exemplu, pacientul poate avea o tensiune normală dimineața, iar spre prânz aceasta poate crește. În același timp, valorile eronate ale tensiunii pot fi, de asemenea, rezultatul administrării de vasoconstrictoare, sau al efortului fizic considerabil, sau chiar al modului eronat de funcționare a dispozitivul de măsurare a tensiunii. De asemenea, este important să înțelegem că valorile indicate de tonometru pot fi afectate chiar și de conversația din timpul măsurării efective a tensiunii arteriale.

Pentru niște valori exacte este important să se ia în considerare toți factorii posibili și particularitățile însuși pacientului. De exemplu, mărimea manșetei trebuie să fie potrivită pentru dimensiunea pacientului. Însă uneori această regulă nu este respectată dacă vorbim despre pacienții cu obezitate, medicii folosind o manșetă standard, care este prea mică, iar acest lucru face, de asemenea, dificilă diagnosticarea corectă a pacientului.

Monitorizarea zilnică a tensiunii arteriale este singura modalitate de a afla și de a ști cu exactitate care dintre pacienți suferă de hipertensiune arterială cronică, și care are pur și simplu sindromul de halat alb. Monitorizarea poate fi realizată ambulatoriu sau într-un spital. Pentru monitorizare se folosește un tonometru automat, recomandat de medic. Tonometrul înregistrează valorile tensiunii arteriale, care mai apoi sunt analizate, pentru a putea fi ales medicamentul potrivit.

Recent cercetătorii finlandezi au demonstrat că măsurarea și monitorizarea tensiunii arteriale acasă, folosind un tonometru personal, reprezintă o alternativă a măsurării în ambulatoriu, întrucât rezultatele oferite de acesta sunt la fel de exact ca și cele obținute la măsurarea tensiunii sub supravegherea medicilor. Măsurarea tensiunii acasă exclude sindromul de halat alb, care este un factor-cheie în diagnosticarea corectă și alegerea tratamentului ulterior pentru hipertensiunea arterială. Și, bineînțeles că monitorizarea efectuată acasă este mult mai simplă, mai ieftină și mai convenabilă pentru pacienți.

Medicii nu au ajuns încă la un consens – este sau nu necesar să fie tratat „sindromul de halat alb”. Însă mulți medici consideră că în cazul în care acest sindrom este detectat la pacienți, aceștia trebuie să excludă și să nu administreze medicamente pentru tensiune arterială ridicată, întrucât acest lucru poate duce la o scădere a tensiunii arteriale – hipotensiune. De asemenea, este preferabil pentru persoanele cu sindrom de halat alb să se afle sub supraveghere medicală. Se consideră că astfel de pacienți au șanse mari să aibă pe viitor modificări la nivelul vaselor, care pot avea ca rezultat o adevărată hipertensiune.

Nepăsarea este foarte periculoasă!

O persoană care suferă de hipertensiune arterială poate trăi o perioadă foarte lungă în neștiință, fără a-și măsura tensiunea și fără a ști că are o problemă de sănătate, până când va avea loc o criză hipertensivă. Hipertensiunea arterială este perfidă. Odată cu creșterea bruscă a tensiunii pot fi puternic afectate organele vitale : vasele, inima, creierul. Este posibil să apară complicații și, în cele mai multe cazuri, omul are nevoie de îngrijire medicală de urgență. În cazul în care o criză hipertensivă trece fără complicații, comprimatele, aerosolii și picăturile pot contribui la scăderea tensiunii. De exemplu, nitroglicerina scade bine tensiunea arterială, fiind deseori folosită și pentru a opri crizele de stenocardie.

În ceea ce privește grupurile de risc ale persoanelor cu tensiune arterială crescută, primul grup include persoanele în vârstă cu hipertensiune. Experții sunt de părere că astfel de pacienți au nevoie de o scădere a tensiunii nu mai jos 150/90, pentru a reduce riscul de complicații – atac de cord / accident vascular cerebral, risc de deces. Însă scăderea tensiunii la vârstnici, chiar și până la 140/90 sau mai jos, este însoțită deja de probleme ce țin de fluxul sanguin, riscul de accident vascular cerebral, întrucât la persoanele în vârstă poate fi afectată reglarea circulației cerebrale.
Și, bineînțeles, trebuie să reținem că persoanele care au suferit deja un accident vascular cerebral trebuie să-și monitorizeze în permanență tensiunea, căci acestea au un risc de accident vascular cerebral recurent cu 20% mai mare.

Diferența de milimetri este periculoasă

Douăzeci la sută dintre pacienții cu tensiune arterială crescută au o diferență între valorile obținute la măsurarea tensiunii pe brațe diferite: diferența dată dintre valorile tensiunii arteriale sistolice poate fi de peste zece milimetri pe coloana de mercur. Acest lucru se poate datora afectării aterosclerotice a arterelor periferice, sau poate fi rezultatul îngustării sau deformării vasului. Din păcate, la astfel de pacienți crește cu 60% probabilitatea de deces din orice cauză, și de două ori crește riscul de deces în urma bolilor cardiovasculare.

Acesta este motivul pentru care profesorul britanic Klok, în discursul său din cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie (Milano), în raportul său privind problemele actuale ale hipertensiunii arteriale recomandă insistent ca pacienților să le fie măsurată tensiunea pe ambele brațe, pentru a urmări diferența dintre valori, iar în cazul depistării acesteia – pentru a-i supune unui examen medical și a începe tratamentul la timp.

Studiul Doppler al vaselor de sânge ale pacientului permite să fie examinați pereții arterelor și să fie studiate particularitățile fluxului de sânge. Iar în caz de depistare a unei probleme, de exemplu, a plăcilor ateromatoase (depunerilor de colesterol), care blochează un vas, se va prescrie un tratament, pentru a evita consecințele negative grave.

Tonometru. Care este mai bun?

Erorile în măsurarea tensiunii, din cauza inexactității dispozitivului de măsurare, pot indica creșteri bruște și inexplicabile ale tensiunii în procesul monitorizării acesteia. Pentru a evita astfel de probleme, este important să achiziționați tonometrul de la producătorii de renume, specializați în echipamentul medical. Nu uitați, de asemenea, de faptul că tonometrul este un dispozitiv de măsurare, iar aceasta înseamnă că, la fel ca orice alt instrument pentru măsurări, trebuie să fie verificat și setat. Acest lucru este suficient să fie făcut o dată pe an.

Este important să fie respectate toate regulile de măsurare a tensiunii arteriale, pentru a evita inexactitățile. Nu măsurați tensiunea în grabă, sau „printre treburi”. Pentru a măsura corect tensiunea, trebuie să vă așezați pe un scaun, să vă relaxați spatele și să vă sprijiniți de speteaza scaunului. Picioarele trebuie să fie plasate pe podea, depărtate la lățimea umerilor (sau puțin mai depărtate) și să fie relaxate. Mâna pe care va fi măsurată tensiunea trebuie să fie pusă pe masă. În această poziție se recomandă să stați timp de cinci minute. Peste cinci minute puteți efectua prima măsurare, iar apoi, două minute mai târziu, efectuați a doua măsurare a tensiunii, pe același braț. După aceasta calculați media aritmetică – pentru aceasta adăugați valorile (superioară și inferioară separat) și împărțiți-le la doi.

De exemplu, aveți următoarele valori: 154/100 după prima măsurare și 150/96 după a doua. Prin urmare, adunați 154 și 150, și împărțiți la doi. Veți obține 152. După aceasta adunați 100 cu 96 și împărțiți la doi. Veți obține 98. Deci înseamnă că tensiunea medie este de 152/98.

Pentru o imagine clară a situației Dvs., măsurați tensiunea arterială o dată sau de două ori pe zi, la aceeași oră.